Manuscrise. Revelația unei urări

Să conteşti unui scriitor dreptul de a face o operă poetică sau realistă înseamnă să-l sileşti să-şi schimbe temperamentul, să-i tăgăduieşti originalitatea, să nu-i îngădui să se slujească de ochii şi de inteligenţa cu care l-a dăruit natura. A-l învinui că vede lucrurile urâte sau frumoase, mărunte sau epice, fermecătoare sau sinistre înseamnă să-l învinuieşti că este aşa cum este şi că nu are o viziune la fel cu a noastră. Să-i lăsăm libertatea de a înţelege, de a observa, de a plăsmui după cum îi va plăcea, cu condiţia să fie un artist adevărat . ( Guy de Maupassant ) Scrierea unei cărţi este un meşteşug, ca şi făurirea unei pendule: pentru a fi scriitor, se cere ceva mai mult decât talent. ( Jean de La Bruyère ) Scriitorul trebuie să fie în acelaşi timp glumeţ şi serios. ( William Somerset Maugham ) Cumpărătorii de cărți doresc o poveste bună de luat cu ei în avion, ceva care să-i fascineze mai întâi, apoi să-i atragă și să-i facă să întoarcă paginile. Acest lucru se întâmplă, cr...

Ori de câte ori trebuie să scriu pentru tine, sufletul îmi este inundat de emo ț ia amintirilor dragi, tulburătoare... Pentru mine e ș ti cea mai dragă ș i importantă prietenă, cel mai valoros ș i pre ț ios dascăl, omul de la care am învă ț at meseria adevărată ș i, nu în ultimul rând, dascălul care ș i-a pus via ț a în slujba zecilor de mii de profesori califica ț i, care nu puteau ob ț ine „ o pâine ", fără umilin ț a dată de statutul de suplinitor, după revolu ț ie... Un om cu o valoare deosebită, ai luminat cărările vie ț ii multor genera ț ii de copii, care au avut privilegiul de a se bucura de strălucirea min ț ii tale, de o educa ț ie aleasă. Corectă, demnă, serioasă, ingenioasă, bună ș i altruistă, un profesor de rang înalt, ai dus renumele Ș colii Nr. 7 în rândul ș colilor de nivel excep ț ional din Bucure ș ti. Apreciată, iubită ș i admirată ai parcurs drumul dascălului onorabil, atât în Ș coala Nr. 7, cât ș i ca metodist al m unicipiului Bucure ș ti. Prin tine...

  https://antoneseiliviu.wordpress.com/2025/01/01/revelionul-marilor-scriitori/ Revelionul marilor scriitori… Thomas Hardy: „Departe de lumea dezlănțuită” John Steinbeck: „La răsărit de Eden” Emily Brontë: „La răscruce de vînturi” Émile Zola: „La paradisul femeilor” Mark Twain: „[...] La curtea regelui Arthur” J.D. Salinger: „De veghe în lanul de secară” Lucian Blaga: „La curţile dorului” Ionel Teodoreanu: „La Medeleni” Creangă: La „Fata babei și fata moșneagului” Caragiale: „La hanul lui Mînjoală” Slavici: La „Moara cu noroc” Mircea Eliade: „La ţigănci” George Coşbuc: „La oglindă” Mihai Eminescu: „La o artistă” Mihail Sadoveanu : La „Hanul Ancuței " Tudor Arghezi: „Tare sînt singur, Doamne, şi pieziş!”

  Manuela Arghiriu Elisabeta Gîlcescu Draga Eli, maine e ziua ta. La multi ani buni, senini, cu sanatate si chef de viata! Ioana Burghel Astăzi este ziua de naștere a unei persoane care a însemnat și înseamnă foarte mult pentru mine: Elisabeta Gilcescu! La mulți ani, Eli! Îți doresc din tot sufletul numai bine! Elisabeta Gîlcescu r p e n t S d o o s 9 9 3 r h 6 3 2 u 1 1 i u i 8 h a 3 0   3 1 1 g h 2 l 4 8 f   9 2 5 a 3 l 0 p 0 1 4 9 u 8 e u 2 a l    ·  Distribuit pentru: Public Nocturne sau ciudățenii cu densitate și căldură intensă invadând realitatea un big bang – o temă pentru acasă liniștea nu are cum să dureze visele răbufnesc prematur și brutal greu să descifrezi tristețea de final durerea dispare cu totul primăvara ca și cum nu mai există Elisabeta Gîlcescu Burlington, 27 Aprilie 2024

fără cercetări exhaustive în liniștea răcoroasă plină ochi de bucurie s-a făcut dimineață E. G.

     PATIMI DULCI  –  o  carte care surprinde, încă de la intrare... De aceea simte nevoia de a acționa într-un sens drept, ca un gest de apărare, înaintea prăbușirii. Construcțiile ei sunt firave… Poate atât de firave că s-au frânt la primele atingeri și, risipite, nu au mai găsit drumul prin tunelul din ce în ce mai întunecat al cuvântului... Unii au îndrăznit să adune cuvânt cu cuvânt și au prins firul poeziei mele...      Mi-aduc aminte de un august fierbinte și priviri (ne)răstălmăcitoare, cu prieteni de suflet românesc, când patimile dulci s-au revoltat peste neastâmpărul meu, au protestat, la început, timid, dar, neluate în seamă, s-au dezlănțuit violent (mai țineți minte?) și strigau: dulce, dulce, dulce... De atunci, cafeaua era dulce, pâinea, și mai dulce, toate erau dulci... doar ele mi-au îngăduit excesul în spații dulci... Așa, am intrat în sânul lor, și ele îmi sunt viață și moartea la un loc – dulcele disperării, asediat de pre...